Încă una şi mă duc!
(din volumul nepublicat... "Amintiri necombatante")
(din volumul nepublicat... "Amintiri necombatante")
Arc peste timp...
1820. Londra
Îl împinse cu scârbă de pe ea. Era beat şi adormit instantaneu după ejaculare. Mirosul greu de poşircă amestecat cu tutunul de proastă calitate o făcu să vomite. Îşi strânse corsetul cu mişcări abile, mereu făcute. Corpul ei înalt şi subţire încă frumos era fascinant sub strânsoarea acestuia. Îşi puse cu mişcări rapide rochia pe ea. Aruncă o privire în cameră. Patul dublu răvăşit îi aminti dezgustul pe care îl simţea de fiecare dată când îşi vindea trupul pentru un pumn de bani mărunţi. Pentru câteva secunde se uită în oglinda îngălbenită şi plină de praf. Ochii trişti şi obosiţi o făceau să pară o femeie de 40 de ani chiar dacă nu avea decât 25 de ani. Îşi trecu degetele făcute pieptene prin părul roşcat încercând să-l îmblânzească puţin. În acelaşi timp văzu străbătând în viteză camera un şoarece. Gândacii colcăiau peste mâncarea stricată peste tot. Înşfăcă banii de pe noptiera soioasă şi fugi pe scări spre stradă. Din celelalte camere se auzeu râsete de femei bete şi înjurăturile bărbaţilor care erau cu ele. Treptele de lemn putred scârtaiau sub paşii ei. Mirosul din casă era pestilenţial. Urmele de chiolhan ieftin şi prostituţie erau evidente.
2016. România
Deşi soarele încerca să ridice ceva grade Celsius în mijlocul zilei şi sfârşitul de februarie, este totuşi frig. Puţinătatea protecţiei molizilor la o privire atentă deşlusea trupurile în mişcare prin geamurile fumurii ale maşinii. Se abătuse ceva de la drum, iar locul ales arăta o oarecare nerăbdare. Şimtea asta din rapiditatea şi mişcările lui. O dorea repede de parcă ar fi pierdut ceva. Chiar dacă o făceau în maşina proprietatea lui, căldura dată de motor dispăruse prin amenajările făcute scaunelor din faţă date să creeze spaţiu maxim celor din spate. Spaţiul era tot mic pe bancheta din spate. Norocul ei este că nu durează mult. Totul se termină repede. Adrenalina dilată timpul. Apoi era şi pozitia incomodă a ei, cu gambele strânse pe coapse şi vârfuri de degete. Iar toată mişcarea tot ea o făcea. Se gândise mult dacă să o facă, ori să nu o facă. Aşa repede. Dar privindu-şi anii, disperarea o cuprindea. Vârsta-i batea corpul ca un clopot de turlă spartă. Este ultima încercare. Cu el, dar şi cu ea. Menopauza vine repede. După asta, chiar nu ştie care-i va fi calea. Au fost destui, iar toţi au plecat apoi. Mai cu toţi a făcut-o. Cu unii chiar a avut o relaţie mai lungă. Păstrează încă o relaţie amicală cu ei. Au fost! Uneori se gândeşte ca şi acum rezultatul unei familii este nul. Familia care şi-o doreşte atât. Bazată pe sentimente. Pe respect şi iubire. Dar...
Gâfâitul bărbatului şi zgomotul uşurării spermatice o trezeşte din vis. Îl priveşte cu dragoste. Îl vede bine acum. Avea faţa unui om jenat de situaţie şi acţiune. Este mult mai tânăr decât ea.
Îl împinse cu scârbă de pe ea. Era beat şi adormit instantaneu după ejaculare. Mirosul greu de poşircă amestecat cu tutunul de proastă calitate o făcu să vomite. Îşi strânse corsetul cu mişcări abile, mereu făcute. Corpul ei înalt şi subţire încă frumos era fascinant sub strânsoarea acestuia. Îşi puse cu mişcări rapide rochia pe ea. Aruncă o privire în cameră. Patul dublu răvăşit îi aminti dezgustul pe care îl simţea de fiecare dată când îşi vindea trupul pentru un pumn de bani mărunţi. Pentru câteva secunde se uită în oglinda îngălbenită şi plină de praf. Ochii trişti şi obosiţi o făceau să pară o femeie de 40 de ani chiar dacă nu avea decât 25 de ani. Îşi trecu degetele făcute pieptene prin părul roşcat încercând să-l îmblânzească puţin. În acelaşi timp văzu străbătând în viteză camera un şoarece. Gândacii colcăiau peste mâncarea stricată peste tot. Înşfăcă banii de pe noptiera soioasă şi fugi pe scări spre stradă. Din celelalte camere se auzeu râsete de femei bete şi înjurăturile bărbaţilor care erau cu ele. Treptele de lemn putred scârtaiau sub paşii ei. Mirosul din casă era pestilenţial. Urmele de chiolhan ieftin şi prostituţie erau evidente.
2016. România
Deşi soarele încerca să ridice ceva grade Celsius în mijlocul zilei şi sfârşitul de februarie, este totuşi frig. Puţinătatea protecţiei molizilor la o privire atentă deşlusea trupurile în mişcare prin geamurile fumurii ale maşinii. Se abătuse ceva de la drum, iar locul ales arăta o oarecare nerăbdare. Şimtea asta din rapiditatea şi mişcările lui. O dorea repede de parcă ar fi pierdut ceva. Chiar dacă o făceau în maşina proprietatea lui, căldura dată de motor dispăruse prin amenajările făcute scaunelor din faţă date să creeze spaţiu maxim celor din spate. Spaţiul era tot mic pe bancheta din spate. Norocul ei este că nu durează mult. Totul se termină repede. Adrenalina dilată timpul. Apoi era şi pozitia incomodă a ei, cu gambele strânse pe coapse şi vârfuri de degete. Iar toată mişcarea tot ea o făcea. Se gândise mult dacă să o facă, ori să nu o facă. Aşa repede. Dar privindu-şi anii, disperarea o cuprindea. Vârsta-i batea corpul ca un clopot de turlă spartă. Este ultima încercare. Cu el, dar şi cu ea. Menopauza vine repede. După asta, chiar nu ştie care-i va fi calea. Au fost destui, iar toţi au plecat apoi. Mai cu toţi a făcut-o. Cu unii chiar a avut o relaţie mai lungă. Păstrează încă o relaţie amicală cu ei. Au fost! Uneori se gândeşte ca şi acum rezultatul unei familii este nul. Familia care şi-o doreşte atât. Bazată pe sentimente. Pe respect şi iubire. Dar...
Gâfâitul bărbatului şi zgomotul uşurării spermatice o trezeşte din vis. Îl priveşte cu dragoste. Îl vede bine acum. Avea faţa unui om jenat de situaţie şi acţiune. Este mult mai tânăr decât ea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu